Pe 9 iulie 2025, la București, a avut loc Conferința de lansare a proiectului Leadership TT – Leadership universitar pentru transfer de cunoaștere și tehnologie, organizată de UEFISCDI și Ministerul Educației și Cercetării. Evenimentul a reunit reprezentanți ai universităților, institutelor de cercetare, administrației publice și mediului de afaceri, într-un efort comun de a transforma radical modul în care cercetarea românească generează impact social și economic.

Leadership TT este mai mult decât un proiect – este începutul construirii unei comunități de profesioniști dedicați dezvoltării ecosistemului de transfer tehnologic din România, prin investiții în oameni, capacitate instituțională și o cultură antreprenorială autentică.

Direcție clară, viziune pe termen lung

Adrian Curaj, Director General UEFISCDI, a subliniat că România are nevoie de o direcție clară și de o abordare sistemică în ceea ce privește transferul tehnologic. Accentul trebuie pus pe infrastructura umană – experți, echipe, comunități – nu doar pe infrastructura fizică. Irlandei i-au trebuit 7-8 ani pentru a construi un sistem eficient, iar România trebuie să-și urmeze propriul traseu, fără a copia modele externe.

Proiectul Leadership TT răspunde unei oportunități create prin fonduri europene și pornește la drum cu un program dedicat formării unui corp de experți în universități, cu viziunea de a extinde intervenția și către institutele naționale de cercetare. „Nimeni nu va fi lăsat în urmă” – este mesajul central al acestei inițiative.

Un proiect ambițios, cu miză umană și instituțională

Daniela Burghilă, coordonatorul proiectului din partea Ministerului Educației și Cercetării, a vorbit despre nevoia de a aduce mai aproape universitățile și piața muncii, contribuind la formarea unor absolvenți pregătiți real pentru provocările economiei.

Proiectul este descris ca fiind „generos și ambițios”, cu obiective clare și cuantificabile:

• 660 de doctoranzi și postdoctoranzi vor dobândi competențe în valorificarea rezultatelor cercetării;
• 30 de cadre didactice vor deveni formatori în transfer tehnologic, contribuind activ la multiplicarea expertizei în propriile universități;
• Nuclee operaționale funcționale vor fi create în cel puțin 10 universități, oferind sprijin concret pentru activitățile de TT.

Viziunea Danielei Burghilă se extinde dincolo de prezent, accentuând importanța unei perspective pe termen lung pentru generațiile viitoare. Deși provocările legate de finanțare sunt reale, optimismul și încrederea în parteneriatul cu UEFISCDI și întreaga comunitate academică rămân constante. Succesul proiectului, spune ea, va depinde de răbdare, înțelepciune și o comunicare eficientă între toți actorii implicați.

Obiective clare pentru un ecosistem în transformare

Marius Mitroi, expert UEFISCDI, a prezentat direcțiile concrete ale proiectului:

• Investiție în resursa umană – prin programe de formare pentru personal universitar, doctoranzi și postdoctoranzi;
• Dezvoltarea capacității administrative – pentru operaționalizarea proceselor de TT;
• Construirea capacității instituționale – prin politici interne și instrumente adaptate;
• Promovarea culturii antreprenoriale – ca dimensiune firească a misiunii universitare.

Proiectul propune și un toolkit național, evenimente de inovare și dezvoltarea unei comunități de practică, poziționând universitățile ca actori strategici în inovare.

Ce spun universitățile: provocări, viziune, oameni

Panel 1: Analiza transferului tehnologic în România

Acest panel a analizat stadiul actual al transferului tehnologic în România, cu participarea unor reprezentanți din universități din diferite regiuni ale țării. Accentul a fost pus pe legătura esențială dintre universități, industrie și societate, și pe modul în care leadership-ul poate susține această tranziție.

Adrian Curaj a introdus discuțiile subliniind că 20 de universități din peste 50 au fost selectate pentru a beneficia de expertiză europeană de top. Acestea vor trebui să demonstreze angajamentul instituțional și disponibilitatea de a aloca resurse pentru consolidarea funcției de transfer tehnologic.

Intervențiile din panel au adus în prim-plan următoarele idei:

• Alexandra Petcu (Universitatea de Vest din Timișoara) a evidențiat importanța unei viziuni clare și strategice în leadership-ul universitar, subliniind dificultatea promovării unei culturi antreprenoriale în mediul academic, în special printre ingineri și cercetători orientați predominant spre descoperire științifică.

• Ciprian Comșa (Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași) a susținut că succesul TT depinde de sprijinul la nivel de guvernanță universitară. A accentuat necesitatea de a inspira cercetătorii să meargă dincolo de indicatorii academici clasici și să valorifice cercetarea prin proprietate intelectuală și comercializare.

• Costin Octavian Sorici (Universitatea Ovidius din Constanța) a pledat pentru un leadership vizionar, ancorat în nevoile societății și cerințele pieței. A subliniat importanța identificării și motivării oamenilor potriviți pentru a construi proiecte interdisciplinare reale.

• Răzvan Crăciunescu (Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București) a oferit o perspectivă „de jos în sus”, apreciind leadership-ul care creează contexte și deschide oportunități pentru oamenii dedicați. A remarcat lipsa profesioniștilor specializați în „sales” în universități, precum și lipsa unor mecanisme clare de recompensare financiară a cercetătorilor implicați în transfer tehnologic.

Concluzia panelului: universitățile au potențialul de a deveni actori centrali în ecosistemul de inovare, dar acest lucru cere resurse umane dedicate, viziune și deschidere către colaborare reală cu mediul extern.

Panel 2: Oamenii – obstacol sau oportunitate?

Pornind de la premisa că nu există o rețetă universală pentru transferul tehnologic, acest panel a explorat rolul determinant al resursei umane în succesul sau eșecul acestui proces. Întrebarea adresată invitaților a fost directă: „Sunt oamenii un obstacol sau o oportunitate?”

Răspunsurile au fost clare și convergente: oamenii sunt esențiali – și pot fi cea mai valoroasă resursă dacă sunt sprijiniți de un mediu favorabil.

• Răzvan Crăciunescu (Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București) a afirmat că TT trebuie privit ca o activitate competitivă, axată pe impact și valoare. A sugerat că centrele de transfer tehnologic ar trebui să funcționeze ca niște centre de afaceri, distincte de cultura clasică a cercetării.

• Silvius Stanciu (Universitatea „Danubius” din Galați) a împărtășit o experiență practică de reactivare a unui centru de TT inactiv prin colaborarea directă cu mediul privat, subliniind că provocarea nu este lipsa oamenilor, ci motivarea și activarea lor.

• Kinga Hening (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca) a subliniat că succesul depinde de echipă și de modul în care sunt aduse împreună abilități și motivații diferite. Centrele de TT ar trebui să devină „mini-ecosisteme” umane funcționale.

• Cristian Dascălu (Techcelerator, investitor) a avertizat că, în lipsa unor structuri clare cu indicatori de performanță (KPI), entuziasmul nu este suficient. A remarcat lipsa proiectelor DeepTech și R&D din portofoliile de investiții, mai ales în afara Bucureștiului.

• Mădălin Ioniță (Măgurele Science Park) a punctat că infrastructura fizică nu este suficientă – factorul uman este decisiv. A susținut că centrele de TT, nu cercetătorii, ar trebui să poarte responsabilitatea atragerii de finanțare și relației cu mediul economic.

Concluzia panelului a fost un apel la conectivitate, colaborare și încredere, ca baze pentru replicabilitate și impact scalabil – la nivel local, regional și național.

Leadership TT – O platformă pentru schimbare

Conferința de lansare a confirmat că Leadership TT este o platformă pentru schimbare. Schimbare în modul în care înțelegem rolul universităților, în modul în care pregătim oameni, în modul în care construim ecosisteme. Prin dialog, expertiză și angajament real, proiectul își propune să devină un model sustenabil de conectare a cercetării cu societatea și economia.